Nicolae Stoie se poate manifesta ludic, scrie în același timp cu gravitate, dar cu o nelipsită conștiință a convenției, lăsând uneori, cu o plăcere a livrescului, ca versurile să se ilumineze de sonuri ușor de recunoscut, creează portrete și viziuni nocturne violente ori lucrează cu migală adevărate gravuri medievale, scrie un poem parabolic precum Cocoșatul, pentru ca, în cele din urmă, în admirabilul volum care este Pastelurile de la Ocna Sibiului, să redimensioneze un spațiu sub semnul imaginarului și al culturalului.
Mircea Moț
